Complexul muzeal Orheiul Vechi este amplasat în valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni din raionul Orhei al Republicii Moldova (60 km nord-est de Chișinău)
Orheiul Vechi este renumit prin manastirile sale rupestre. Această zonă a fost ideală pentru monahismul în comunitatea creștină timpurie. În acele zile, când creștinii au venit în această țară, este posibil ca peșterele erau deja în stânci, cioplite de triburi preistorice care au trăit în zonă. În Evul Mediu răspândirea vieții monahale ortodoxe și raiduri frecvente ale tătarilor au forțat călugării să meargă adânc în stânci inaccesibile. Ei au extins peșterile existente și au creat cele noi. Unele peșteri sunt bine păstrate în zilele noastre.
În cadrul complexului Orheiul Vechi se remarcă cinci obiective, care prezinta un interes deosebit, din punct de vedre științific, dar și muzeografic: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul și biserica; deasemenea în malurile Răutului s-au format peșteri mari și mici, sapate in stîncile calcaroase. Mănăstirea Peștere, aflată la o înălțime de 60 metri deasupra Răutului, în continuarea chiliilor precedente, cu circa 50 m mai spre vest. Mănăstirea este alcătuită dintr-o biserică rupestră cu altar, naos, pronaos și pridvor, cu un grup de chilii monahale, un coridor cu scări de acces spre Răut și un tunel săpat pe la 1821, care străbate stînca dinspre satul Butuceni, avînd deasupra intrării o clopotniță, amplasată în 1890. Lîngă clopotniță, deasupra bisericii rupestre, la marginea promontoriului, este instalată o cruce masivă din piatră, datată cu secolul al XVIII-lea.
