Nu departe de orăşelul Costeşti, la est de satul cu acelaşi nume, curge rîul Duruitoarea, un afluent al rîului Ciugur, care a săpat în toltre un defileu adînc. Pantele sale calcaroase abrupte sînt marcate de grote, înfrumuseţate cu stînci, ce au cele mai neobişnuite forme. Grota Duruitoarea Veche este cunoscută ca o aşezare străveche din epoca de piatră. Ea constă din trei încăperi cu lungimea totală de 49 de m, lăţimea de 5-9 m.
În rezultatul săpăturilor arheologice aici au fost descoperite pietrificaţii din epoca de gheaţă şi rămăşiţe ale unei civilizaţii străvechi, care au făcut-o cunoscută în lumea întreagă. Trebuie să menşionăm, că natura, relieful acestor locuri şi bogăţia monumentelor istorice şi arhitecturale uimesc pînă şi imaginaţia noastră. Trebuie să luăm în consideraţie, că la numai 12-15 km pe teritoriul raionului Glodeni este situată rezervaţia naturală „Pădurea domnească”, care este un teritoriu foarte atractiv pentru investiţii, în special, în obiecte turistice.
Lanţul calcarelor toltrice din această regiune, din apropierea lacului de acumulare Costeşti-Stânca, te face să crezi că aici totul este neschimbat de când e lumea și pământul.
Peșteră cu faimă internațională
Grota de lângă satul Duruitoarea Veche este o fostă așezare umană din perioada paleoliticului inferior. Faptul că aceasta a fost un adăpost natural al omului preistoric i-a și adus peșterii renume internațional.
Peștera din Duruitoarea Veche este săpată în stânca de deasupra satului, la o înălțime de 33 de metri, iar cele trei camere au o lungime totală de 49 de metri. În caverna de origine naturală au fost descoperite rămăşiţe de animale, fragmentele unor unelte dar și urme ale omului primitiv de acum 250-300 mii de ani. Săpăturile efectuate de către arheologi în a doua parte a secolului trecut au dat de cinci straturi arheologice, dintre care în patru s-au găsit mărturii ale activității omului.
Printre cele câteva sute de obiecte găsite aici se numără rămășițe de oase de bizon, rinocer sau cerb nobil, arme de os și piatră, obiecte de străpungere, unelte de muncă din silex, amulete și podoabe, vârfuri de suliţe, pandantive din fildeş de mamut și dinţi de ren, dar și un fragment de maxilar omenesc cu şase măsele.
Chiar dacă grota de la Duruitoarea Veche este una dintre cele mai timpurii așezări umane de la noi, aceasta are și acum o stare bună de conservare, iar singurele viețuitoare sunt în prezent câteva păsări care și-au făcut aici cuiburile.
Defileul din „Jurassic Park”
La câteva minute de mers pe jos, spre stânga de peșteră, povârnișul abrupt duce spre un defileu asemănător cu decorurile filmului de science-fiction „Jurassic Park”. De undeva de jos se aude duruitul unui râuleț, care a și dat numele acestor locuri – Duruitoarea.
Stâncile cu forme bizare, ce creează defileul, ne aduc aminte că acum câteva sute de mii de ani, străbunii noștri ieșeau la vânătoare pe aceste locuri.
Apele calde ale râulețului saltă dintr-o cascadă în alta, până se contopesc cu Ciuhurul. Stâncile calcaroase înzestrate cu grote de mărimi diferite transformă această vale a râulețului Duruitoarea într-un loc perfect pentru odihnă. Masivul stâncos cu coloșii ciudați, parte din toltrele Prutului, creează o atmosferă preistorică în acest defileu adânc, ce pare conservat de milenii.
Urme de mamut
Acum opt ani, în apropierea peșterii din Duruitoare Veche, un localnic a descoperit întâmplător mandibula unei femele de mamut. Eugen Tomuz a rămas uimit, văzând pe malul unui pârâiaș un fragment de schelet de o asemenea mărime și le-a spus membrilor familiei despre aceasta. După un timp cercetătorul ştiinţific Teodor Obadă, împreună cu câțiva elevi, au făcut săpături și au dat de alte fragmente din scheletul mamutului, inclusiv de un fildeş cu lungimea de 2 metri şi 75 centimetri. Săpăturile au fost încetate din cauza lipsei banilor. Se crede că mamutul a trăit acum 60-100 de mii de ani, iar oasele găsite au fost duse la muzeul liceului din Costești.
